Visul s-a disipat. "Pegasul" s-a... imbolnavit... a inceput sa schiopateze (schioapete sau schiopateze...? dex-ul nu m-ajuta...), s-a imbolnavit de rabie... de raie... si si-a rupt o aripa.
Metaforele de mai sus vor sa spuna: pana, scartaie, s-a rupt saua, indoit tija, amortizorul s-a facut praf iar ghidonul s-a rupt.
Lucrurile asta nu sunt atat de grave pe cat par. Schiopatatul este normal. La urma urmei, si eu mai calc stramb de vreo 2 zile imi trebuie un picior de rezerva. Am schimbat "incaltarile" si am luat-o din loc.
Saua... sa spunem ca nu era atat de confortabila pe cat trebuia sa fie, iar anatomia lombara... cerea altceva. Asa ca, pe principiul cel mai inteligent cedeaza, s-a rupt saua. Tot aici intra in calcul si suportul seii, si anume tija... Tija din discutie era pentru oameni... pentru copii, nu pentru oameni. Norocul face ca in ziua de azi exista si produse de calitate inalta, astfel schimband tija cu una mai rezistenta.
In cazul aripii rupte, zborul era imposibil. Astfel s-au trimis porumbeii calatori catre "fauritorul Pegasului" pentru tratamente de urgenta... Parca se rupsese ceva in el cand l-a vazut.
Cu toate astea, faurul s-a intors victorios cu Pegasul renascut asemeni unui Phoenix, din propria-i cenusa. Schiopatatul incetase. Aripa se vindecase. Raia si rabia nu mai erau prezente. Reuniunea a fost binevenita si mult asteptata.
Mi-am spus ca nu voi mai apela la Faur, pentru a-l scuti de astfel de dureri sufletesti (si nu numai)...
.....
.....
.....
Au trecut vreo 2 saptamani. Pegasul s-a impiedicat din nou (pana)... Era inevitabil. Am ajuns acasa si-am bandajat rana.
Capitolul intitulat "Eu si Pegas" se incheie aici.
Momentan, Pegas-ul este tot in... ingrijirea mea, dar a ajuns in folosinta altcuiva.
Am ales sa renunt la el in favoarea unui "Grifon" pe masura mea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu